ÎNCHINAREA ADUSĂ MARIEI

Poate cea mai importantă dovadă că închinarea adusă Mariei s-a dezvoltat din vechea închinare adusă zeiţei-mame păgâne este faptul că, în religia păgână, mamei i se aducea tot atâta închinare (sau mai multă) câtă se aducea fiului ei! Aceasta ne furnizează un reper important în a ne ajuta să soluţionăm astăzi taina Babilonului!

Adevăratul creştinism învaţă că Domnul Isus – şi numai EL – este calea, adevărul şi viaţa; că numai El poate ierta păcatele; că numai El, dintre toate creaturile de pe pământ, a trăit o viaţă ce nu a fost niciodată pătată de păcat; şi El este Cel căruia trebuie să I se aducă închinare -nu mama Lui. Dar romano-catolicismul – demonstrând influenţa pe care a avut-o păgânismul în dezvoltarea lui – în multe feluri o preamăreşte şi pe mama lui Isus.

Poţi călători în întreaga lume, şi fie într-o catedrală uriaşă, fie într-o capelă dintr-un sat, statuia Mariei va ocupa o poziţie proeminentă. Când se fac mătăniile (se recită din cartea de rugăciuni), Ave Maria e repetată de nouă ori, la fel ca şi rugăciunea „Tatăl Nostru”.

Catolicii sunt învăţaţi că, dacă se roagă Mariei, ea le poate duce cererea la fiul ei Isus; şi întrucât ea este mama Lui, El va răspunde cererii de dragul ei. Concluzia este că Maria este mai plină de compasiune, mai înţelegătoare şi mai miloasă decât fiul ei Isus. Cu siguranţă că lucrul acesta este contrar Scripturilor! Şi totuşi, această idee a fost deseori repetată în scrierile catolice. Un cunoscut scriitor romano-catolic, Alfonsus Liguori, a scris pe larg spunând că rugăciunile adresate Mariei sunt infinit mai eficiente decât cele adresate lui Cristos. (Liguori, întâmplător, a fost canonizat ca „sfânt” de către papa Grigore XIV în 1839 şi a fost declarat „doctor” al bisericii catolice de către papa Pius IX). Într-o porţiune a scrierilor sale, el a descris o scenă imaginară în care un păcătos a văzut două scări între pământ şi cer. Maria se afla în vârful uneia; Isus Se afla m vârful  celeilalte. Când a încercat păcătosul să urce una din scări, el a văzut faţa mânioasă a lui Cristos şi a căzut înfrânt. Dar când el a urcat scara Mariei, s-a suit cu uşurinţă şi a fost

primit cu braţele deschise de Maria care l-a dus în cer şi I l-a prezentat lui Cristos! Apoi totul a fost bine. Povestea era menită să arate că este mult mai uşor şi mai eficient să mergi la Cristos prin intermediul Mariei!

Acelaşi scriitor a spus că păcătosul care îndrăzneşte să meargă direct la Cristos trebuie să păşească înaintea Lui cu teamă de mânia Sa. În schimb, dacă se va ruga Fecioarei, ea va trebui doar să-I „arate” Fiului ei „pieptul care I-a dat să sugă”, şi mânia Lui se va potoli imediat! Un astfel de raţionament e în conflict direct cu un exemplu scriptural: „Binecuvântat este pântecele care Te-a născut”, I-a spus lui Isus o femeie, „şi sânul pe care l-ai supt!” Dar Isus a răspuns: „Binecuvântaţi sunt mai degrabă cei ce aud Cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc” (Lc.11:27, 28).